Azi e ziua principala, de parcurs mare parte a crestei, pana la refugiul Curatel.
Ne trezim pe la 7, eu una visand cu ochii deschisi la ziua aia minunata, plina de soare, pe creste, pe care a promis-o Generalul.. scot nasul din cort si vad nori peste tot... cenusiu si bate vantul.. dar ce-are conteaza, ca muntele e frumos in orice vreme, ziceam eu....
Mancam, strngem si o luam la drum, din nou. Pe poteca spre vf. Gargalau, trecem printr-o zona mai expusa (fara perete sau deal in vreuna din parti) si avem parte de o "avanpremiera" din partea vantului, la ce o sa ne astepte azi: suntem impinsi inspre stanga de vant, cu rafale destul de puternice...
acolo ploua..... si acolo mergem noi....
si acolo....
Speram noi sa nu ne ude prea tare, sa scapam repede, dar, dupa vf. Gargalau, am nimerit in frontul atmosferic de furtuna, ce-i drept pe o margine a lui, dar tot cu fulgere si tunete pe langa noi. Si ploua cu galetile... ce pelerina? pantaloni impermeabili? pragloade? eu am fost murata pana la chiloti in primle 5 minute. la fiecare pas pe care il faceam, daca nu ar fi batut vantul, as fi auzit lacurile din bocanci, stoarse de kilogramele mutate de pe un picior pe celalalt.
Vant si ploaie, ploaie inghetata si vant, haine ude, rafale de pana la 100 km/ora care vroiau sa ne tipe de pe creasta in haul din stanga.. cautam potecute mai prin drepta potecii noastre sa nu ne trezim catapultati in valea cealalta.... si nu, nu a trecut... ploaia torentiala s-a transformat intr-un fel de ploaie inghetata, dar vantul a ramas la fel de turbat si rece si hainele la fel de ude.... si tot asa vreo 5 ore jumatate... din cand in cand mai nimeream intr-o bucatica de nor mai inalt care ne lasa sa mai vedem ceva in jurul nostru...
Ajunsi la Tarnita lui Putredu', unde sunt vreo 3 praguri de catarat.... eu as fi crapat acolo daca nu erau baietii sa ma urce pe chestiile alea... fara rucsac. Stiti ca nu imi place sa catar. Defel. Ma blochez, pe vreme buna, ce sa mai zic pe vreme de asta, cu stanca super uda si vantul care te ingheta pana in maduva oaselor din cauza hainelor ude, daca stateai pe loc mai mult de 2 minute... Asadar, multumesc baietilor, ca, din nou, au avut grija de mine. Daca stiam ca exista asemenea bucata pe traseu, nu mai mergeam :)).
Si apoi, iar luptat cu vantul, mers 50 de pasi, pauza 10 secunde, 50 de pasi, pauza 10 secunde. La un moment dat mi s-a terminat bateria la player, nu m-am oprit sa o schimb, nici macar nu mi-am scos castile din urechi.... gheta batea din dreapte pe gluga, ma opinteam impotriva vantului, sau mai degraba ma sprijineam pe el.. cand se mai oprea cateva secunde eram ca niste oameni beti: nu mai aveam directie, eram dezechilibrati... 50 de pasi, 10 secunde pauza. .. si tot asa si tot asa prin ceata si vant, sperand sa ajungem mai repede la Saua cu Lac, de unde nu mai aveam mai mult de 40 de minute pana la Curatel... dar nu il mai credeam pe Generalul cand zicea ca sigur nu mai e mult....
Intr-un final am ajuns si la fostul refugiu din Saua cu Lac, am luat o mica pauza de la vant, dar ne-a luat frigul, si am plecat iar, stiind acum ca nu are cum sa mai dureze mai mult de o ora. Eu intrasem deja in hiportermie (faza 1).... de vreo ora si ceva nu mai reuseam sa imi numar pasii, eram ametita si cand ma opream nu reuseam sa ma opresc din tremurat :). Oh well, viata.
O ma bajbaim pe coborari, mai pierdem, mai gasim marcajul si in cele din urma, din nori se arata refugiul.
si casa noastra pentru seara asta. Am mers 7 ore, parca, dar a fost infinit mai greu decat ieri.... mi-a luat o ora sa ma schimb de toate hainele ude, si apoi, Ionica (fara frica) mi-a donat sacul lui de puf, in care am stat pana a doua zi dimineata... Baietii au pus de mancare, de ceai, eu am cautat muzica... am fost "DJ-ul" oficial al turei.
si gata. Iar la somn... Sapte purici pe-un picior!
poze: Generalul si Sorin
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu